Camil Petrescu

Camil Petrescu s-a născut la 9 aprilie 1894 la București. A studiat filozofia la Universitatea din București și a participat ca ofițer în Primul Război Mondial — experiență care a marcat profund opera sa. A obținut doctoratul în filozofie și a activat ca profesor, eseist, dramaturg și romancier.

Teoretician al romanului modern, Camil Petrescu a promovat conceptul de autenticitate și perspectiva narativă la persoana întâi. Influențat de filozofia lui Husserl și de romanul proustian al memoriei, el a revoluționat proza românească prin introducerea analizei introspective și a fluxului conștiinței.

Romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930) este capodopera sa: un roman-confesiune în care Ștefan Gheorghidiu trăiește simultan drama geloziei și drama războiului, cele două experiențe extreme revelând profunzimea și limitele cunoașterii umane. Patul lui Procust (1933) continuă explorarea temelor autenticității și inadaptării.

Ca dramaturg, a creat piese importante precum Act venețian și Jocul ielelor. A decedat la 14 mai 1957 la București, lăsând o operă filozofică și literară de referință pentru modernismul românesc.